Astăzi, burtica mea a făcut 35 de săptămâni şi parcă nu-mi vine să cred că a mai rămas atât de puţin...Doar putin peste 30 de zile şi minunea din viaţa mea o să mă facă cea mai fericită femeie de pe pământ!
Ştiu că toate mămicile sunt de acord cu mine...Ştiu că îmi va fi "dor" de burtică...îmi va fi dor să-i simt sughiţurile şi loviturile cu picioruşele, dar va fi cea mai mare bucurie să îl simt în braţe.....Încerc să anticipez acel moment, dar nu reuşesc pe deplin...nu pot "trăi" acel sentiment de împlinire.....Mai avem foarte puţin, dar timpul pare să treacă tot mai greu. Începând cu săptămâna 30 timpul pare să se fi dilatat deoarece trece extrem de încet….. Cu toţii sunt nerăbdători, mami, tati, bunicii, rudele şi prieteni aşteaptă cu sufletul la gură ziua (sau noaptea) în care barza îl va aduce pe Rareş….. Eu şi bebele suntem în parametrii normali deşi am acum cu 12 kg în plus faţă de perioada de dinaintea sarcinii. Pofta de mâncare ridicată s-a menţinut mereu însă acum în ultimele zile s-a accentuat şi consumul de lichide. Picioarele îmi sunt din ce în ce mai grele….la fel şi somnul de noapte…ziua mai fur şi eu un pui de somn….Nu îmi doresc decât să mai rezistăm cu bine câteva zile ca să ieşim sănătoşi….Este bine că în perioada asta ne mutăm într-un culcuş mai măricel….şi astfel, ne luăm cu treabă şi reuşim să lăsăm deoparte gândul la cum va fi aceea zi….
P.S.....Vine si poza ceva mai tarziu....sau poate maine.....
joi, 29 iulie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Incepi sa-ti "aranjezi" culcusul? Stii ce inseamna asta,nu? :P
RăspundețiȘtergereDa.....se apropie.....
RăspundețiȘtergere